27 martie – unirea Basarabiei cu Romania

Azi sarbatorim unirea Basarabiei cu Romaniei si postez acest articol la fiecare sarbatoare a unirii, asa cum am promis aici (si sper sa nu uit nici data viitoare). Pe 27 martie 2017 in Constanta nu s-a marcat acest eveniment decat printr-o reuniunea la Muzeul Militar (muzeul de pe Liliacului, din Km 4-5). Atat.

Pe 27 martie 1918, dupa destramarea Imperiului Rus si declararea autonomiei si independentei sub numele de Republica Democrata Moldoveneasca, Basarabia s-a unit cu Romania (pe atunci Regatul Romaniei). Asta se intampla dupa o ocupatie de 100 ani de catre rusi (din 1812) si dupa o ocupatie partiala (doar sudul) de vreo 300 ani de catre turci.

Probabil ca asta stim toti acum, mai ales daca ne-am uitat la televizor. In plus poate ca nu ar fi rau sa fac (inca o data, ca si la postarea initiala) un scurt rezumat al “unirilor” prin care a trecuta Romania de-a lungul timpului (harta initiala este preluata de pe Wikipedia, granitele cu rosu imi apartin).

1859, 24 ianuarie – unirea Moldovei cu Tara Romaneasca

Pe atunci Moldova insemna Moldova de azi (romaneasca) fara Bucovina (pierduta in 1775) si fara Basarabia (pierduta in 1812), doar cu judetele Cahul, Ismail si Bolgrad (primite inapoi in 1856).

1878, 1 octombrie – pierderea sudului Basarabiei

Dupa razboiul de independenta din 1877-1878 Romania a fost obligata sa renunte la sudul Basarabiei in favoarea Rusiei in schimbul primirii Dobrogei (de nord), care apartinea de fapt Turciei (dar ea era invinsa).

1878, 14 noiembrie – unirea Romaniei cu Dobrogea

Dupa cedarea sudului Basarabiei Romania a primit Dobrogea, doar judetele Constanta si Tulcea. Sudul Dobrogei nu ajunge la Romania (nici nu avea de ce).

1913, 10 august – ocuparea Cadrilaterului

Romania s-a implicat in Al Doilea Razboi Balcanic, impotriva Bulgariei. Bulgaria a pierdut iar prin Pacea de la Bucuresti din 10 august 1913 Romania anexeaza Cadrilaterul, judetele din sud – Durostor si Caliacra. Mutarea a fost foarte criticata de catre foarte multi romani, fiind o ocupare fara rost.

1918, 27 martie – unirea Romaniei cu Basarabia

Dupa revolutia rusa din 1917, cand a inceput sa se destrame Imperiul Rus, Basarabia si-a declarat independenta la 24 ianuarie 1918, sub denumirea de Republica Democratica Moldoveneasca (numele de Basarabia oricum nu avea nici o relevanta pentru Moldova, el tinea mai mult de Valahia). La 27 martie s-a unit cu Romania (sau cu Moldova actuala, Tara Romaneasca fiind atunci sub ocupatie germana, bulgara si austro-ungara). La acea data Basarabia includea si judetele din sud (Cahul, Ismail, Bolgrad) si tinutul Herta (deasupra Botosaniului) dar nu includea si actuala Transnistrie (care nu avea treaba cu Moldova/Basarabia).

1918, 28 noiembrie – unirea Romaniei cu Bucovina

Bucovina facea parte din Moldova pana cand, in 1774, a fost ocupata de Imperiul Habsburgic. Dupa dezmembrarea imperiului (habsburgic initial, austro-ungar apoi) Bucovina hotaraste unirea cu Romania la 28 noiembrie 1918.

1918, 1 decembrie – unirea Romaniei cu Ardealul

Ardealul, oarecum liber si el dupa caderea Imperiului Austro-Ungar se uneste cu Romania la 1 decembrie 1918. Acum este perioada Romaniei Mari, perioada in care Romania are cea mai mare suprafata din istoria ei moderna.

1940 – pierderile din Al Doilea Razboi Mondial

Ca urmare a tratatului Germano – Sovietic (Ribbentrop – Molotov) Romania pierde in favoarea Rusiei Bucovina de Nord (partea din Bucovina care este si acum in Ucraina), Herta (acum in Ucraina) si Basarabia (impartita acum intre Republica Moldova si Ucraina). Prin Tratatul de la Craiova Romania pierde Cadrilaterul in favoarea Bulgariei (… sau il reda Bulgariei…). Nordul Transilvaniei a fost pierdut si el in 1940. In 1941 Romania a recucerit Bucovina de Nord, Herta si Basarabia, si chiar mai mult, teritoriul dintre Nistru si Bug, care nu ii apartinea. Dar la sfarsitul razboiului Romania pierde definitiv Bucovina de Nord, Herta, Basarabia si Cadrilaterul, ajungand la granitele pe care le stim astazi.

Deci in 150 de ani de la aparitia formala a Romaniei, au avut loc o multime de schimbari ale granitelor, multe impuse de alte puteri.

In acest moment Romania nu are pretentii teritoriale de la alte state.

Asupra Cadrilaterului nu ar avea de ce sa aiba pretentii, pentru ca a fost oricum 400 ani sub stapanire otomana in cadrul Dobrogei, Dobroge care a fost doar pentru perioada scurte de timp sub stapanire romaneasca in jurul anilor 1400.

Asupra Bucovinei de Nord si a Hertei poate sa aiba pretentii, fiind provincii istorice vechi ale Moldovei, dar nu cred ca mai e cazul in ziua de azi, cand consideram ca avem o Europa civilizata.

Asupra Basarabiei, la fel, Romania poate sa aiba pretentii, fiind tot o provincie romaneasca veche, dar nu se pune problema in acest mod. Basarabia (Republica Moldova) este o tara independenta si daca ei vor vrea sa ne unim si daca noi vom fi de acord (ar trebui) atunci s-ar putea infaptui o unire. Dar doar de bunavoie, nu fortata. Basarabia includea si judetele din sud care acum apartin Ucrainei. Probabil ca o disputa interstatala cu Ucraina asupra acestor judete nu si-ar avea locul acum. Republica Moldova de azi include si Transnistria, care nu facea parte din Moldova, a fost doar o redesenare a granitelor de catre Rusia cu anumite scopuri. Deci nu ar trebui sa ne intereseze acest teritoriu. Poate doar in cazul in care Republica Moldova s-ar uni cu Romania ar fi interesant un schimb de teritorii cu Ucraina : sa ia ei Transnistria si sa cedeze sudul Basarabiei, dar nu cred ca i-ar interesa pentru ca Transnistria e mai mult rusa acum decat ucraineana. Dar pentru noi sudul Basarabiei ar fi avut o pozitie strategica.

Ajunge cu supozitiile. Sa ne aducem aminte ca am sarbatorit Unirea.

Si la fiecare data importanta (de unire) voi aduce aminte acest lucru si voi pune un link catre acest articol (sper ca data viitoare sa nu uit). Deci :

• 24 ianuarie – unirea cu Moldovei cu Tara Romaneasca (1859)
• 27 martie – unirea cu Basarabia (1918)
• 14 noiembrie – unirea cu Dobrogea (1878)
• 28 noiembrie – unirea cu Bucovina (1918)
• 1 decembrie – unirea cu Ardealul (1918)

Ora Pamantului – Earth Hour

Azi se sarbatoreste Ora Pamantului, dupa cum poate stiti. Adica timp de 60 de minute, azi, 25 martie 2017, intre orele 20:30 si 21:30 (ora locala, pentru ca se sarbatoreste in toata lumea) toti ar trebui sa “stingem lumina”. Adica sa nu mai folosim energie : sa inchidem becurile, sa stingem televizorul, sa nu mai stam pe Facebook (damn), sa nu mai folosim masina sau autobuzul. Sa aratam ca se poate si asa. Toate acestea nu inseamna ca nu trebuie sa te simti bine in continuare sau ca trebuie sa stai ca o maicuta in genunchi in rugaciune. Nu.

Azi nu se organizeaza nimic special in oras cu aceasta ocazie. In alte orase (din Romania, da) se fac tot felul de concerte unplugged, la lumina lumanarilor, lansari de lampioane, ture cu bicicleta, marsuri etc. La noi nu.

Dar, ca sa inchei intr-o nota optimista, dupa cum ziceam mai sus, in ora respectiva nu trebuie sa stam in genunchi in rugaciune (nu ca ar fi ceva rau). Ce am putea face :

Culci copii (daca ii ai) mai devreme (scoti siguranta pe la 8 si le spui ca s-a luat curentul) si iti faci timp pentru jumatatea ta la lumina lumanarilor.

Va strangeti la un prieten care se pricepe sa cante la chitara pentru o seara unplugged, tot la lumina lumanarilor.

Daca nu il gasiti pe cel cu chitara va strangeti pur si simplu la un joc de remi (rummy), table sau poker (e alegerea voastra daca e “pe dezbracatea” sau nu). Bineinteles tot la lumina lumanarilor. Daca nu aveti lumanari puteti sa jucati Fazan 🙂 

Sau, in caz ca nu va intalniti cu prietenii si inca nu ati reusit sa adormiti copii puteti sa le cititi o poveste fantastica creand o atmosfera de basm cu ajutorul unei lumanari si putina imaginatie.

Pentru cei mai “aventurosi”, puteti iesi la o plimbare nocturna pe jos prin oras, o tura cu bicicleta sau o seara de uitat la stele cu o cana de vin fiert in mana sub o patura groasa (chiar si pe bloc).

(Ideile si imaginile sunt luate de pe siteuri WWF).

Asa ca stinge lumina si bucura-te de ceva nou !

Nod de descarcare autostrada A4 la Cumpana ? Nu prea cred…

Acu’ vreo cateva luni a aparut o idee prin presa, mai precis pe aici, cum ca s-ar face un nod de acces la autostrada A4 direct din drumul Constanta-Cumpana, DN39E. Adica cumva Primaria Cumpana a trimis o solicitare catre DRDP / CNAIR / Ministerul Transporturilor prin care le cere un astfel de acces direct la autostrada pentru locuitorii din Cumpana. Iar tot Primaria zice ca Ministerul are in discutie un astfel de proiect. Eu unul am cateva indoieli, dar hai sa analizam propunerea, cu bune si rele, ca orice propunere care ar putea afecta pozitiv sau negativ Constanta.

Deci :

• avantaje :

1. locuitorii din Cumpana vor iesi mai usor pe autostrada, spre Bucuresti si restul tarii. Da, cu vreo 9 km mai usor. De cate ori ? Pai daca un om mediu iese de cateva ori pe an din oras (mediu, zic), de 3,4,5 ori, hai de 12 ori pe an, adica o data pe luna, acestuia ii va fi mai usor cu 9 km prin acest drum. Eu zic ca am exagerat cu o data pe luna, dar consideram asa de dragul comparatiei.
2. locuitorii din Cumpana vor iesi mai usor pe autostrada, spre Mangalia, adica pana la Lazu. Da, cu vreo 3 km. Cand ?  Probabil atunci cand se duc la plaja sau tot timpul pentru cei cativa care lucreaza in zona Agigea-Mangalia.
3. vor fi indicatoare „catre Cumpana” si satul va beneficia de ceva reclama. Cum incearca si acum (si probabil reuseste) prin indicatoarele de la Movila, care se vad de pe A4.

• dezavantaje :

1. primul este de fapt o problema, nu un dezavantaj : nu prea este loc de a face o iesire de pe autostrada in dreptul podului actual. Chiar daca nu ar fi un trifoi intreg, ci ar fi o jumatate, asa cum este intersectia A2 cu Centura Bucuresti, tot nu ar incapea fara sa demolam niste case. Sau fara sa treaca bretelele prin podul caselor existente deja, cam cum e pe la Podul Grant sau Podul Basarab. Detaliem :

– asa arata podul de la Cumpana peste A4 :

– asa arata intersectia A2 cu Centura Bucuresti, la aceeasi scara :

–  rotim, suprapunem, si ne da cam asa (un „clone” facut in fuga): 

Teoretic incape. Practic mai sunt niste case, o movila-simbol si niste diferente de nivel destul de mari. Plus niste benzi de accelerare/decelerare cam inghesuite. Dar am mai vazut facute concesii si mai mari. Revenind la dezavantaje…

2.  Am facut o scurtatura spre Cumpana. NU, am facut o scurtatura spre Constanta. Da, asa e. Pai de ce eu venind de pe A2/A4 sa ma mai duc pana la Lazu si apoi sa ma intorc in Constanta cand pot sa o tai direct pe aici, pe drumul Cumpana-Constanta, DN39E ? Salvez vreo 3 km. Pai cam da. Si atunci traficul de intrare prin Constanta Sud se muta pe acest drum de 1+1 benzi care oricum e destul de aglomerat. Il suprapunem un pic cu traficul de dimineata ?  Cei din Cumpana stiu cum e. La fel si traficul de iesire spre A2/A4, nu se mai duce pana la Lazu, o taie direct pe aici.

3. Scurtatura nu e numai pentru masini. E si pentru TIR-uri. Pai TIR-urile care intra in oras prin sud, de unde crezi ca vin ? De pe A2/A4 si din Port. Si ele vor gasi folositoare noua scurtatura ca sa ajunga la Metro/Auchan sau prin alte parti din sudul orasului. Adaugam si aceste TIR-uri la traficul de dimineata. Frumos, nu ? O placere sa vezi coloana de masini pana la bifurcatie. Incepi sa ai deja aere de capitala, petreci cam la fel de mult timp in trafic ca bucurestenii.

4. Urmatorul pas va fi, normal, construirea a inca unei benzi pentru Constanta-Cumpana, cum de altfel se simte nevoia si acum. Alti bani, alta distractie. Si uite asa am ajuns de la un drum linistit spre o suburbie a Constantei la un drum 2+2 aglomerat de masini si TIR-uri.

Si de la ce am pornit ? De la faptul ca o foarte mica parte din cumpaneni, cei care ies pe A2/A4, intr-o foarte mica parte din numarul lor de deplasari (adica fata de deplasarile zilnice spre oras), intampina „greutati” in a ajunge pe autostrada. Adica 9 km de ocol.

Si de la faptul ca ar fi singura localitate fara acces la autostrada (Valu, Murfatlar, Pestera si alte multe sate de langa A2, voi cum puteti sa traiti fara acces direct la autostrada ?) si de la faptul ca, Cumpana a fost despartita de lume de doua ori pana acum : o data prin Canalul Dunare-Marea Neagra si o data prin A4.

Despartirea de lume nu se rezolva prin noduri, se rezolva prin poduri. Si drumuri alternative.

Acum vreo 5 ani facusem o propunere pe acest blog, aici, pentru o sosea noua intre Cumpana si Constanta, intre Troita de la intrare in Cumpana si CET/Pod Butelii/Cora, care cuprindea si un acces la autostrada. Si nu avea problema aglomerarii. Si avea o valoare mult mai mare pentru Cumpana. Si pentru Constanta, dealtfel. Dar cine sa citeasca ? Cine sa gandeasca ? Mai bine luam o carioca si desenam pe harta, ca asa ne cere poporul, acces la autostrada, fara sa ne gandim si la consecinte…

Tin minte ca acu’ cativa ani, la niste alegeri locale, un candidat la Primaria Cumpana promitea un aeroport la Cumpana, care era o prioritate majora pentru comunitate. Vezi Doamne, adica amaratii aia din Kogalniceanu si Tuzla aveau, iar Cumpana, care era fix langa Constanta, ramasese fara aeroport…

Hai, ganditi-le bine inainte sa va para rau. Un trafic usor si bucurati-va de drum !

Iarna nu-i ca vara

Acu’ vreo cateva saptamani a venit iarna. In Constanta. Da, surprinzator. Pe neasteptate. Pe nepregatite. Adica, na, intr-un oras cunoscut doar pentru litoral, mare si soare, e ceva nelalocul lui sa vina si iarna. In ianuarie, auzi tu. Bah, da’ sa anunti si tu ceva, bah vezi ca vin, bah vezi ca o sa dau cu zapada, bah vezi ca o sa fie urat… nimic, n-ai sa vezi. Ce ? Au anuntat astia pe toate posturile ca o sa fie cod galbior-oranj ? Chiar rosiatic ? Aaa, dar ne scuzati, alesii nostri locali cred ca nu au auzit. Cred ca erau departe, prin Brazilia. Sau prin Madagascar. Acolo unde toata lumea buna se duce.

Daaaa, si sa vezi : ne-a luat iarna pe nepregatite.

Constanta Speed Index – Februarie 2017

Pentru primul trimestru al anului 2017, valoarea Constanta Speed Index (by Simplicity), calculat in Februare 2017, este :

• 20,2 km/h

Aceasta este viteza medie de deplasare a autoturismelor in orele de varf din timpul saptamanii pe principalele bulevarde din Constanta. Modul de calcul si alte detalii despre acest index gasiti aici.

Inseamna ca in Constanta se poate circula numai cu