Parcari subterane in Constanta

Parcari subterane in Constanta sunt foarte foarte putine. De fapt, din ce stiu eu, sunt doar vreo trei : la Tomis Mall, la City Park Mall si la Maritimo. Poate or mai fi cateva de mici dimensiuni pe la vreo cladire privata. In afara de cea de la Maritimo care e cel mai bine gandita (si cea mai bine facuta si cea mai mare, 1200 locuri), celelalte sunt „incercari nereusite” de parcare subterana, fara o logica clara si cu locuri putine. Si la Corall va fi o parcare subterana, vom vedea cum va arata.

De ce am inceput sa vorbesc despre parcari subterane ? Din cauza masinilor.

Oricum ai lua-o, masinile sunt principala problema a unui oras. Ele produc noxe si zgomot (incearca sa „asculti strada” intr-o noapte din timpul saptamanii ca sa-ti faci o idee cum ar fi un oras fara masini). Ele produc foarte multe victime si pagube materiale prin accidente (cate victime ai vazut cauzate de o bicicleta ? sau de un autobuz? ). Masinile parcheaza pe trotuare iar pietonii nu mai au pe unde circula. Masinile parcheaza pe spatiile verzi degradandu-le. Masinile parcheaza pe strada, incurcand alte masini. Pentru masini se asfalteaza strazi si se umple orasul de betoane, care au un efect negativ asupra temperaturii si a scurgerii apei de ploaie, in generala asupra atmosferei unui oras. Pentru masini se asfalteaza spatiile verzi in disperarea de a mai face un loc de parcare (cum se face acum in Tomis Nord). Etc., etc.

Problemele create de masini pot fi impartite in doua categorii: in mers si in stationare.

Problemele create in mers tin de felul strazilor. In primul rand de capacitatea strazilor : se fac, sau cel putin se incearca sa se faca, strazi din ce in ce mai late, ca sa incapa toate masinile, in cele mai mult cazuri luand din trotuare sau din spatiul verde. Solutia e buna pana la un moment dat : la mai mult de 2-3 benzi pe sens nu mai e eficient. Cea mai simpla si eficienta solutie este cresterea vitezei medii de deplasare. Nu zic sa se circule prin oras cu 100km/h, o limita de 50km/h sau de 60km/h pe strazile mari e arhisuficienta. Numai ca printr-un oras se circula cu 20-30km/h in medie. Ce se poate face in acest sens ? Optimizarea intersectiilor (sensuri giratorii sau semafoare sincronizate ), „ocolirea” intersectiilor (prin tuneluri), rarirea intersectiilor (sunt o gramada de intersectii cu strazi insignifiante, care scad viteza de deplasare), cresterea calitatii asfaltului (pentru a nu mai ocoli gropi si canalizari), treceri de pietoni semaforizate si temporizate (pentru a trece toti o data, nu cate unu’ cate unu’), etc.

Problemele create in stationare tin de parcari. Parcari care sunt mult subdimensionate fata de numarul in crestere al masinilor. In paranteza fie spus sunt si multi „comozi” (ca sa nu zic nesimtiti) care vor sa parcheze fix in fata scarii sau in fata magazinului sau in fata barului, chiar daca exista parcare libera la cateva zeci de metri mai incolo. Dar asta se poate rezolva prin amenzi (amenzi date dar si urmarite sa fie incasate, si amenzi nediferentiate in functie de marca sau soferul masinii).

Aceste parcari se pot imparti in : parcari de resedinta (la domiciliu) si parcari comerciale (ale magazinelor, bancilor, institutiilor etc).

Pentru parcarile comerciale nu ar trebui facute compromisuri : ai locuri de parcare, functionezi si ai clienti, nu ai locuri de parcare, ghinion, inchizi si te muti. Trebuie doar aplicata legea nediscriminatoriu : clientii (si angajatii) sa nu parcheze aiurea, sa nu incurce circulatia si sa nu parcheze pe trotuar sau pe spatiu verde. Daca isi iau amenzi pentru parcare neregulamentara atunci data viitoare nu vor mai veni. Daca nu mai vin nu mai merge bine nici magazinul (sau ce-o fi el). Vrei sa-ti vina clienti ? Ori iti faci magazin unde sunt amenajate locuri de parcare si inchiriezi cateva pentru tine ori iti faci locuri de parcare pe spatiul tau, pe terenul tau sau subteran. Nu e loc  de parcari ? Te muti mai spre marginea orasului. Nu o sa vezi niciodata un Carrefour (varianta mare) fix in centrul vechi al orasului. Daca primaria se apuca sa creeze locuri de parcare in zona centrala comerciala micsorand din trotuare sau din putinul spatiu verde care mai exista, nu face decat sa aduca si mai multe masini in zona.

Parcarile de resedinta sunt si ele de doua feluri : la casa sau la bloc. La casa e simplu : fiecare ar trebui sa aiba loc/locuri de parcare in curte. Multi isi construiesc casa pe tot lotul si isi parcheaza masina in fata, pe strada sau pe trotuar. Aici nu se includ casele vechi, construite pe tot lotul, in zona centrala. Dar nici locatarii acestor case nu ar trebui sa-si cumpere 3 jeep-uri si sa se planga ca nu au unde sa le parcheze.

La bloc problema se imparte iar in doua : sunt blocurile nou construite si cele vechi, majoritatea comuniste. Pentru cele noi trebuia sa nu se dea autorizatie de constructie fara sa aiba macar cate un loc de parcare pentru fiecare apartament, fie el subteran sau suprateran (exista aici niste standarde mai exacte decat am rezumat eu). Dar aceste locuri de parcare sa fie pe terenul celui care construieste, nu pe strada sau in parcarea blocurilor vecine. Exista si blocuri pe loturi izolate (gen Tomis Plus) unde cel care cumpara apartamentul fara loc de parcare e „prostul” iar vanzatorul e „descurcaretul”. In acest caz locatarul nu ar trebui sa comenteze, stia de la inceput la ce sa se astepte. Dar exista si blocuri noi intre blocuri vechi, unde noii veniti aglomereaza parcarile deja aglomerate ale blocurilor vecine (mai vechi). Aici primul venit e primul servit  (sau iti rezervi loc de parcare). Noii veniti nu ar trebui sa se planga dar cei „vechi” care vad in fiecare zi din ce in ce mai multe masini in parcare au toate motivele. Si, de obicei, „noul venit” daca are bani sa-si cumpere un apartament nou are si (cel putin) o masina.

Pentru blocurile vechi (adica inainte de ’90) exista problema parcarilor dar exista si solutii. Blocurile comuniste (in care locuiesc mai mult de jumatate dintre constanteni) au fost construite fara prea multe locuri de parcare pentru ca nu erau asa multe masini la acea vreme. In schimb au mai multe spatii verzi comparativ cu blocurile noi pentru ca nu era problema de a scoate cat mai mult profit de pe fiecare bucatica de teren. Intre blocurile vechi exista parcari, exista spatii verzi si exista stradute si alei. Toate aceste locuri sunt supraaglomerate cu masini. Dar sub toate aceste locuri se pot construi parcari subterane.

Parcari subterane ieftine, fara cine stie ce mecanisme. Adica pe un singur nivel subteran pentru a fi accesate usor (ca la Maritimo), nu pe mai multe niveluri (decat daca vorbim de o suprafata foarte mare). Mai multe niveluri inseamna cai de acces mai complicate, care ocupa mai mult loc si inseamna posibile probleme cu panza freatica. Nu trebuie sa fie foarte inalte, 2m inaltime libera e de ajuns (inaltime libera adica excluzand posibile tevi sau grinzi). Nu trebuie sa fie superfinisate, cu gresie, granit sau mai stiu eu ce. Un simplu beton finisat (elicopterizat) pe jos si o mana de var pe pereti si stalpi e de ajuns. Nu sunt necesare instalatii de ventilare/climatizare pentru ca vor fi relativ mici, fara probleme de aerisire. Nu e nevoie de tras apa calda, doar un robinet (pentru spalarea parcarii) si/sau un hidrant plus o canalizare pentru scurgerea apelor. Iar ca instalatie electrica niste „neoane” sunt arhisuficiente. In unele cazuri va fi nevoie ca parcarea subterana sa incorporeze si utilitatile (tevile, cablurile) care treceau pe acolo.

Aceste parcari pot fi „pe lungime”, adica pe sub o strada, sau „dreptunghiulare”, adica sub o parcare sau un spatiu verde.

Cele pe lungime sunt foarte simple : o alee de acces de 5m latime (2 benzi) care coboara de  la nivelul solului si ajunge direct in parcarea subterana. Aici isi pastreaza traseul drept, tot pe o latime de 5m, cu locuri de parcare perpendiculare pe alee, de 5×2,5m, pe fiecare parte. In capat se poate pur si simplu infunda sau, daca este foarte lunga, poate sa iasa din nou la suprafata. Se preteaza a fi construite sub strazile/aleile actuale dintre blocuri. Ceva de genul schitei de mai jos (scuzati calitatea, e facuta repede in Paint) :Deci se intra din stanga, o banda de intrare si una de iesire, aici sunt 24 locuri asezate perpendicular iar patratelele rosii reprezinta stalpii de sustinere. Ar avea ca latime 15m plus grosimea peretilor iar ca lungime nelimitat. Are o „eficienta” de 66% (ca raport intre suprafata utila a locurilor de parcare si suprafata utila a parcarii, inclusiv aleile). Daca ar fi o singura banda nu s-ar putea intra in locul de parcare si s-ar putea produce si blocaje. Probabil ar mai fi nevoie de vreo 2m liberi pana la cel mai apropiat obstacol pentru libera desfasurare a utilajelor de sapat. Deci cam peste tot unde exista un minim de 20m intre doua blocuri se poate sapa o astfel de parcare. Daca distanta intre blocuri este mai mica (in jur de 17m) se pot face locuri de parcare paralele pe o parte si perpendiculare pe cealalta.Numai ca in locurile de parcare paralele se intra/iese mai greu daca ramane distanta dintre stalpi de 5m. Si este si mai putin eficienta decat parcarea perpendiculara (are „eficienta” 60%).

Mai exista si varianta pentru spatiile foarte inguste (14-15m latime) in care toate locurile de parcare sunt pe o singura parte, perpendiculare.

O „eficienta” mai mica, normal, de 50%.

In mod normal intre blocuri mai exista si copaci, unii dintre ei destul de mari. Acestia pot ramane pe pozitie iar parcarea subterana sa-i ocoleasca. Un spatiu de 5x5m este suficient pentru radacinile unui copac, deci ar „ocupa” doua locuri de parcare (copacul e reprezentat prin discul verde).

Parcarile subterane dreptunghiulare ar arata exact cum sunt parcarile de la un hypermarket normal (sau cum e cea subterana de la Maritimo dar mai mica). Ele se preteaza a fi construite sub spatiile mai mari cu forma patrata sau dreptunghiulara, ca de exemplu parcari normale (supraterane), spatii unde sunt acum garaje, spatii verzi etc. Un tip de spatiu de acest fel, adica mare si relativ dreptunghiular, care acum nu are nici o „intrebuintare subterana” este terenul din curtea scolii. Unde exista scoli, bineinteles. Cu acces numai din afara gardului scolii. Se poate construi intr-o singura vara, cand elevii nu sunt la cursuri. In general aceste terenuri au cam 3000-5000mp, deci ar incapea vreo 150-250 masini sub fiecare teren de scoala/liceu. Daca acest teren este intr-o zona foarte aglomerata, atunci se poate face o parcare pe 2-3 niveluri subterane.

Aceste parcari (cele de resedinta, si pe lungime si dreptunghiulare) vor fi cu plata, cu abonament pentru cei din jur si cu „bilet” pentru vizitatorii ocazionali. Ar trebui angajat un portar care sa incaseze banii. Adica se mai creaza si locuri de munca. Dar asta inseamna ca parcarile nu ar trebui sa fie foarte mici pentru ca ar iesi foarte mari costurile salariale pe loc de parcare. Iar tarifele nu trebuie sa fie neaparat ieftine : cine isi permite o masina ar trebui sa-si permita si tariful de parcare, intr-un ansamblu rezidential nou locurile de parcare plecand de la 10.000 eur, cel pe pamant. Pe masura ce se vor construi astfel de parcari se va descongestiona parcarea de la suprafata, care ar putea fi transformata chiar in spatiu verde sau loc de joaca daca se creaza destule locuri subterane. Iar parcarea la suprafata ar trebui restrictionata foarte mult, chiar interzisa in unele locuri, pentru a fi folosita aceasta parcare subterana. Ar trebui lasat numai cate un loc sau doua de parcare in fata fiecarei scari doar pentru stationare cu limita de timp, pentru incarcare/descarcare sau pentru ambulante etc.

Mai mult, pentru a fi mai usor de folosit, ar trebui create legaturi intre parcarea subterana si scara blocului (prin subsol). Adica dupa ce ai parcat mergi printr-un scurt tunel pana in subsolul blocului tau de unde urci pe scari sau iei liftul. Asta ar insemna ca si subsolurile sa fie in stare buna. Si fiecare astfel de legatura ar „manca” cate un loc de parcare.

Banii pentru aceste parcari pot proveni din emiterea de obligatiuni municipale sau din credite iar acestea se vor plati din taxele de parcare (pe langa plata salariilor paznicilor si intretinerea parcarii).

Asa s-ar rezolva poate cea mai stringenta problema a unui oras, lipsa locurilor de parcare si a spatiilor verzi.

In posturile urmatoare, in categoria Cartiere, voi schita locuri unde ar putea fi construite aceste parcari subterane.

Acest articol a fost publicat în Cartiere și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Parcari subterane in Constanta

  1. In Constanta toate cladirile noi de la P+7 in sus au parcare subterana intrucat sunt obligate conf. regulamentului local de urbanism. Oricum un multilevel parking deasupra solului e mai binevenit decat unul subteran intrucat cu sa zicem banii cu care faci un parking -4 faci unul P+6+T sau chiar mai mare.

  2. simplicityct spune:

    Poti sa-mi dai un link unde gasesc regulamentul local de urbanism ? Un multilevel parking suprateran e mai IEFTIN decat unul subteran, nu neaparat mai BINEVENIT. Dupa cum poate ai observat eu incerc sa „ingrop” masinile in propunerile mele (tuneluri, parcari subterane, etc) pentru a ramane mai mult spatiu liber si verde si mai putine constructii si masini. Asa am putea sa asfaltam tot pamantul din oras si sa-l facem parcare (vezi Carrefour, Real etc) in loc sa-l folosim mai rational (vezi Maritimo, Corall etc) doar pentru ca e mai ieftin.

  3. Nu cred ca il gasesti online😕

    PS: Sper ca nu te-ai suparat ca te/am bombardat cu comentarii :))

  4. Referitor la parcariel centrelor comerciale. Mall-urile fiind in oras si avand o suprafata limitata dar si un buget mai mare intotdeauna vor vea parking-uri subterane sau multilevel. Real si MEtro si alte unitati de tip box au peste tot in lume unde nu sunt intr-un mall parking pe sol. La TOM e o alta discutie. Nu este mall este retail park. Si aceste parcuri sunt undeva in afara orasului, sua in oras (cum e la noi) insa au in propietate suprafete imense de teren si cam peste tot in lume in cadrul acestor parcuri parcarile sunt pe sol.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s