Cartierul ideal – partea I

Din seria „Cartierele Constantei” : cum ar trebui sa arate un cartier.

Prin tarile „cu apa calda” exista discutii (destul de aprinse) despre cum ar trebui sa fie un cartier. Unii zic ca un cartier ar trebui sa fie cumva separat de restul lumii, cu putine intrari (sau chiar una) in care cam toate strazile sa fie fundaturi (sau cul-de-sac cum se numesc ele), toata lumea sa se stie intre ei si sa nu intre decat locatarii. Altii sustin ca un cartier ar trebui sa aiba o retea de strazi perpendiculare pe care sa poata sa intre oricine, indiferent ca are treaba acolo sau e doar in trecere, cartierele sa fie oarecum unite si nu separate.

Cartierul cul-de-sac (in traducere „fundul sacului”) arata ca in imaginea de mai jos (de pe Wikipedia) :

Aici sunt chiar doua cartiere (mai mici, ce-i drept), cartiere in care se intra printr-un singur loc si unde daca nu ai treaba nu ai de ce sa intri. Sustinatorii acestui tip spun ca exista mai multa siguranta, spargerile sunt mai rare, traficul este mai scazut in interiorul cartierului, zgomot mai putin, copii se pot juca pe strada, vecinii se cunosc toti intre ei. Dezavantajul major ar fi ca trebuie sa folosesti masina cam pentru orice : sa te duci la magazin, la farmacie, la gradinita/scoala, la serviciu (transportul in comun fiind destul de departe). Si creste traficul pe strazile principale, lipsind strazile alternative. Un alt exemplu de cul-de-sac (de fapt de cartier cu strazi de tip cul-de-sac), de data aceasta nu asa izolat (tot de pe Wikipedia):

Ceilalti, care sustin un cartier de tipul „retea” (grid), care ar arata cam asa

aduc ca argumente conectivitatea marita (ajungi de oriunde pana oriunde luand-o pe oriunde, adica ai mai multe alternative in materie de trasee), transportul public are un traseu mai usor (mai drept si mai rapid), ai punctele de interes mai aproape (magazin, scoala etc) si e mai usor de orientat in spatiu (fara curbe, bucle, fundaturi etc). Bineinteles ca are si dezavantaje : mai mult trafic prin fata casei, zgomot mai mare, copii nu se pot juca pe strada, sunt mai multe spargeri etc.

In Constanta (si in general in Romania, mai ales la campie) marea majoritate a cartierelor sunt construite dupa tipul „grid” (in imagine cartierul Coiciu):

La noi nu e chiar un „grid” autentic, este o combinatie de „grid” cu cercuri concentrice (din cauze discutate aici). Drept urmare mostenim avantajele si dezavantajele acestei structuri.

Dar bineinteles ca cel mai bun lucru e undeva la mijloc. Incerci sa obtii avantajele din ambele configuratii si sa elimini astfel o mare parte din dezavantaje. Cum se poate realiza ?  Se ia un cartier de tip grid (cum sunt cele de la noi) si se transforma. Nu se aduce buldozerul (cum se facea inainte de ’90), pur si simplu se ierarhizeaza strazile. Adica vor fi strazi pentru trasee lungi (bulevarde care fac legaturi intre locuri indepartate, gen Bd Tomis, Bratianu, Aurel Vlaicu etc.), strazi principale ale cartierului sau comune mai multor cartiere (gen Str Baba Novac, Pandurului, Eliberarii, Nicolae Iorga) si stradute pe care sa circule doar riveranii (prin riverani se intelege locuitorii de pe acea strada, chiar daca suna mai mult a „locuitorii de pe marginea raului(apei)”), stradute de genul cul-de-sac sau bucle (adica de pe o strada intri pe o straduta care urmeaza un traseu sub forma unei bucle si iesi in aceeasi strada de pe care ai intrat dar la vreo suta-doua de metri mai incolo).

Se urmareste obtinerea unui cartier cat mai apropiat de modelul din imagine (de pe Wikipedia):

Este cunoscut si sub denumirea de „fused grid”. Se observa un patrat mare in centrul caruia se intersecteaza doua strazi importante rezultand 4 patrate mai mici. In centru si pe cele 2 strazi mari se concentreaza spatiile comerciale, spatiile publice (biblioteca, teatru, primarie, scoala etc) si altele de acest gen. Aceste 2 strazi sunt singurele pe care se poate traversa cartierul cu masina si sunt singurele care „duc undeva”. In cele 4 patrate mici sunt loturi de case/blocuri la care se ajunge pe stradute care se infunda, adica cul-de-sac. Se infunda pentru masini, caci pentru pietoni si biciclisti toate aceste stradute au legaturi intre ele prin alei. De asemenea se observa si multe spatii verzi, publice, atat in centru cat si printre case.

Acest tip de cartier are la baza conceptul de „pedestrian shed”. La „shed” nu am gasit inca o traducere buna in romana, in mod normal inseamna ceva de genul magazie, sopron, cabana undeva in spatele casei. Aici se refera la distanta pe care o poate parcurge un om pe jos in maxim 5 minute, de fapt la aria formata din punctele la care poate ajunge pe jos in 5 minute. Un fel de „aria de acoperire a pedestrului (pietonului)”. Aceasta arie este de forma unui cerc cu centrul in locul unde se afla omul (normal) si cu o raza de ~400m. Se bazeaza pe faptul ca daca un om poate sa ajunga unde il intereseaza (magazin, farmacie, banca, scoala, parc etc) in maxim 5 minute (plecand de la casa lui) atunci el alege sa mearga pe jos decat cu masina personala. De aceea cartierele ar trebui construite „mixed use”, adica cu zone rezidentiale/comerciale/birouri/verzi/publice, astfel incat orice locuitor sa ajunga intr-un timp scurt (acele maxim 5 minute pe jos) la marea majoritate a punctelor de interes zilnic parcurgand o distanta relativ mica (maxim 400m). Daca ar avea acestea aproape, el nu ar mai folosi asa mult masina, deci ar scadea traficul, aglomeratia, noxele si s-ar imbunatati atat sanatatea lui (prin mersul pe jos) cat si bugetul (prin scaderea cheltuielilor cu combustibilul).

Acum sunt foarte multi parinti care isi duc copii cu masina la scoala/gradinita, putand ajunge chiar si in celalat capat al orasului.A se vedea cate masini sunt oprite (aiurea si incurcand traficul) in fata scolilor si gradinitelor la orele de inceput si sfarsit de program. Si la noi in Constanta se observa foarte clar aglomeratia creata in jurul orei 8 dimineata de acesti parinti. Si iar se vede foarte clar cand iau copii vacanta, ca strazile se elibereaza simtitor. Sunt cartiere (gen nou-construitele Boreal si Tomis Plus) unde trebuie sa iei masina ca se te duci sa iei o paine sau o aspirina, pentru ca nu ai decat case si blocuri langa tine. Sau localitatile de langa Constanta (Ovidiu, Valu, Cumpana, Lazu) unde au aparut cartiere de case locuite in general de persoane mutate din Constanta, cartiere care nu au nici un magazin sau o farmacie, nu mai zic de o banca sau o scoala sau un parc. Sunt cartiere care au primul parc la mai mult de 1km distanta. Si vorbesc de un parc mic, nu de unul mare (de fapt avem un singur parc mare, Tabacarie, celelalte sunt niste caricaturi de parcuri, pline de cosuri /stalpi/banci galbene si de cluburi de pensionari). Dezvoltare, daca pot sa o numesc dezvoltare, haotica, fara nici un plan urbanistic.

Deci ar fi de dorit o transformare a actualelor cartiere tinand cont de „pedestrian shed” (aria de acoperire a unui pieton in maxim 5 minute). Trebuie transformate niste strazi, unele inchise/infundate, delimitate clar care sunt pentru tranzit rapid, care sunt pentru circulatie si care sunt doar pentru riverani si mai trebuie neaparat evitata construirea de cartiere exclusiv de case/blocuri. Acum exista in Constanta cartiere-dormitor, numai cu locuinte, si cartiere comerciale (unde iese lumea la cumparaturi sau la un restaurant) sau industriale (unde se duce lumea sa lucreze). Foarte multa lume lucreaza in afara cartierului in care locuieste, datorita faptului ca locurile de munca au fost concentrate in anumite zone (centru, varianta, port, zona industriala). Foarte multa lume merge mai mult de 3-5km pana la serviciu, si aici vorbim de Constanta unde distantele sunt inca mici, nu de Bucuresti unde poti sa faci 2 ore dus si 2 ore intors de la serviciu. Ar trebui construite scoli, gradinite, magazine mai mari si in interiorul cartierelor, nu numai „la sosea” sau in centru, ca sa poti sa mergi pe jos pana la ele.

In partea a doua : ce trebuie sa contina un cartier.

Acest articol a fost publicat în Cartiere și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s