Despre pistele pentru biciclete din Constanta

Din seria „Pe bicicleta prin Constanta” : situatia actuala a pistelor pentru biciclete in Constanta.

Incepe din ce in ce mai des sa se vorbeasca despre necesitatea pistelor pentru biciclete. Unii vorbesc pentru ca au o bicicleta si nu au unde sa o foloseasca, unii vorbesc pentru ca vor sa-si cumpere o bicicleta dar amana momentul pentru ca nu au unde sa o foloseasca iar unii vorbesc doar pentru ca „da bine” sa vorbesti despre un subiect eco, verde, sanatos, etc (aici se incadreaza in special politicienii).

Da, este foarte necesara construirea de piste pentru biciclete, dintr-o sumedenie de motive, pe care nu le mai enumar aici. Mai ales in Constanta, unde, desi distantele sunt relativ scurte (de la un cap la altul nu sunt mai mult de 10km, adica 30min de mers cu bicicleta) si vremea este foarte blanda nu exista nici macar o pista pentru  aceste biciclete. Nici macar una desenata pe trotuar.

Se tot fac proiecte, cu fonduri europene, de multe milioane de eur pentru aceste piste de biciclete. Numai ca proiectul, cel putin pentru Constanta, inseamna cativa kilometri de pista pentru biciclete desenata pe trotuar, cu sume de ordinul milioanelor de euro. Exceptand sumele aberante pentru niste vopsea, trebuie luat in calcul ca trotuarele din Constanta sunt oricum relativ inguste iar unde sunt un pic mai late sunt ocupate de masini sau de terase, de abia pot pietonii sa mai treaca, nu mai zic de o bicicleta.

Nu inteleg de ce pistele pentru biciclete trebuie sa fie gandite fix pe marile bulevarde. Acestea sunt oricum latite la maxim (deci nu ar mai fi loc de o pista), au masini parcate pe prima banda (legal sau ilegal) si masini parcate pe trotuar. Ca sa nu mai zic de viteza cu care se circula pe aceste bulevarde, un pericol pentru biciclisti. „Domne’, noi am incercat sa facem dar nu avem unde, nu vedeti ca d-abia e loc pentru masini ?” zic alesii nostri.

Doar ca trebuie gandit un pic din punct de vedere al biciclistului (nu sunt unul dintre ei, din  pacate, pentru ca nu am „unde”). Biciclistului nu ii trebuie bulevard cu sapte benzi, nu ii trebuie linie dreapta pana la destinatie, nu ii trebuie sa vada toate sediile de banca de la bulevard. El poate sa faca si curbe mai stranse si poate sa mai opreasca si la un „Stop”. Lui ii trebuie un traseu linistit, ferit de viteza de pe bulevard si de noxele de acolo, un traseu asfaltat bine, fara gropi si fara canalizari, un traseu unde sa se simta in siguranta si pe care sa poata sa mearga in fiecare zi la serviciu, de exemplu, sau la scoala sau la cinema sau la plaja sau…etc. Un traseu despre care sa nu spuna cand ajunge acasa : „Hai ca am scapat teafar si azi”.

Cel putin in Constanta, paralel cu marile bulevarde, sunt stradute cu case in general. Pentru ca asa au fost gandite in perioada comunismului : blocuri inalte la sosea, sa arate bine, si casele in spate. Stradutele acestea sunt destul de slab circulate, in general de catre riverani, si sunt la o distanta de maxim 100-200m de bulevard. Majoritatea au doua benzi, cate una pe sens. Pot fi transformate foarte foarte usor intr-o strada cu sens unic cu o singura banda pentru autoturisme si o banda (de 3-4m in functie de latimea strazii) pentru biciclete. Doar cu niste vopsea (nu „din-aia speciala”) si niste indicatoare. Si se pot face kilometri de benzi pentru biciclete.

Mai exista o solutie dar de data aceasta una mai scumpa. In Constanta exista niste „trasee” (nu pentru biciclete) care arata foarte urat, nu sunt folosite de masini si intra destul de mult spre centru. Acestea sunt caile ferate. Peste ele se poate face o pasarela. Metalica, nu din beton sau mai stiu eu ce materiale sofisticate si scumpe. Pasarela nu sa traverseze calea ferata, ci in lungul caii ferate, pe deasupra acesteia. Da, este mult de lucru si inseamna niste bani (poate aici ar fi cazul de niste fonduri europene de niste milioane de euro) dar se poate crea o zona de promenada pentru biciclete si pietoni chiar si cu spatii verzi sau arbusti, pe o latime de 10-12m. Aproximativ cat Bd Ferdinand ca latime (doar partea carosabila, fara trotuare). Dar aici este mai multe de discutat si voi reveni altadata, probabil si cu niste proiecte.

Daca nu sunt piste sunt biciclisti putini. Daca nu sunt biciclisti nu se fac piste. E un cerc vicios. Dar daca ar exista piste atunci ar creste si numarul biciclistilor si crescand numarul lor va creste si nevoia de piste (a se vedea Parcul Tabacarie, unde de cand se inchiriaza acele biciclete galbene, la un moment dat gratuit, le vezi peste tot in parc). Mai multi biciclisti inseamna mai putine masini, mai putine noxe, mai putin zgomot si mai multa sanatate (pentru biciclist).

In posturile urmatoare, din categoria „Pe bicicleta”, voi incerca sa schitez niste trasee pentru biciclete care ar putea creste interesul pentru acest mijloc de transport.

Acest articol a fost publicat în Pe bicicleta și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s